Ești pe tratament hormonal și ai un zbor mai lung de 5 ore? Ține cont de câteva reguli de aur

Prima mea călătorie cu avionul a fost o experiență de neuitat. Totuși, având endometrioză și fiind sub tratament cu progesteron, iar zborul întinzându-se pe 15 ore, am fost nevoită să acord o atenție specială câtorva detalii importante pentru starea mea de bine.

Un zbor mai lung de patru ore, pentru multe persoane, poate fi o simplă călătorie, dar, din punct de vedere medical, el reprezintă o situație în care fiziologia umană este pusă la încercare. Schimbările de presiune, aerul uscat din cabină și, mai ales, imobilitatea prelungită pot modifica circulația sângelui și pot favoriza formarea cheagurilor. Când o persoană se află și sub tratament hormonal, chiar și cu progesteron, apare riscul de tromboză venoasă profundă (TVP).

În timpul unui zbor lung, picioarele sunt ținute într-o poziție fixă, iar mușchii gambelor, responsabili de pomparea sângelui spre inimă, nu mai sunt activați. Circulația devine lentă, sângele tinde să stagneze în vene, iar aerul deshidratant din cabină îl face mai vâscos. Toate aceste elemente contribuie la un mediu favorabil coagulării. Dacă peste această situație se adaugă un tratament hormonal, efectele potențiale se cumulează.

Tratamentele hormonale, în special cele care conțin estrogen, sunt cunoscute pentru influența lor asupra factorilor de coagulare produși de ficat. Estrogenul stimulează sinteza anumitor proteine care cresc tendința sângelui de a forma cheaguri. În cazul terapiei combinate cu estrogen și progesteron, riscul de tromboză venoasă profundă este de aproximativ dublu față de populația generală. Chiar și în forme mai blânde, precum terapia de substituție hormonală la menopauză, riscul rămâne vizibil mai mare la utilizatoarele de formulări orale.

Pe de altă parte, progesteronul singur are un profil de siguranță mai bun. Studiile recente arată că administrarea de progesteron, fără asocierea de estrogen, nu crește semnificativ riscul de tromboză, menținându-l aproape de nivelul normal. Totuși, în contextul unui zbor de durată, unde imobilitatea triplează în sine riscul de formare a unui cheag (conform unor studii epidemiologice care vorbesc despre o creștere de până la 300% după zboruri de peste patru ore), chiar și un mic efect suplimentar hormonal poate deveni relevant. De aceea, persoanele aflate pe tratament hormonal ar trebui să fie conștiente de aceste riscuri și să adopte măsuri preventive simple.

Hidratează-te

Un zbor de 10–15 ore pune organismul la încercare mai mult decât ne dăm seama. Aerul din cabină este filtrat și presurizat, dar extrem de uscat. De exemplu, umiditatea scade adesea sub 20%, adică mai mică decât într-un deșert. În aceste condiții, pierdem lichide constant prin respirație și prin piele, fără să ne dăm seama.

Când o persoană se află și sub tratament hormonal, inclusiv cu progesteron, hidratarea corectă devine cu atât mai importantă, deoarece echilibrul hidric influențează circulația sângelui și poate contribui la prevenirea formării de cheaguri.

Într-un mediu deshidratat, sângele devine mai vâscos, circulă mai lent și poate crește riscul de tromboză, mai ales în timpul unei perioade lungi de imobilitate. De aceea, menținerea unei hidratări optime este una dintre cele mai simple și eficiente măsuri preventive. Înainte de zbor, este recomandat să bei apă din abundență, dar treptat, pentru a nu supraîncărca stomacul.

Mai mult, în timpul zborului, ideal este să consumi aproximativ 200 ml de apă la fiecare oră, echivalentul unui pahar mic, chiar dacă nu simți nevoia. Este bine să eviți băuturile care favorizează deshidratarea, precum cafeaua, ceaiul negru și alcoolul, deoarece acestea au efect diuretic. În schimb, apa plată, infuziile fără cofeină sau băuturile electrolitice ușoare pot fi alegeri excelente.

Mișcarea este sfântă

Activitatea fizică ușoară este unul dintre cele mai eficiente și mai simple mijloace de a preveni tromboza venoasă profundă în timpul unui zbor lung. În avion, spațiul limitat și poziția fixă favorizează stagnarea sângelui în venele picioarelor. Când mușchii gambelor nu se contractă, pompa venoasă care ajută sângele să urce spre inimă se „oprește”, iar circulația devine lentă.

În această situație, sângele are tendința să formeze mici cheaguri, mai ales dacă există factori suplimentari de risc (tratamentele hormonale, vârsta peste 35 de ani, obezitatea, fumatul sau istoricul familial de tromboză).

Chiar și mișcările mici pot face o diferență majoră. Ridicarea din scaun la fiecare oră, plimbarea scurtă pe culoar sau exerciții simple precum flexarea și întinderea gleznelor, rotirea picioarelor ori presarea tălpilor în podea activează mușchii și stimulează circulația. Aceste acțiuni recreează, la scară mică, efectul mersului, reducând semnificativ riscul de formare a cheagurilor.

Studiile arată că persoanele care se mișcă regulat în timpul zborurilor lungi au un risc de două până la trei ori mai mic de tromboză comparativ cu cele care rămân nemișcate pe toată durata călătoriei. În plus, mișcarea contribuie la confortul general, fiindcă previne umflarea picioarelor, reduce senzația de amorțeală și îmbunătățește oxigenarea.

Pentru cei aflați pe tratament hormonal, aceste măsuri sunt esențiale. Hormonii pot influența ușor echilibrul coagulării, așa că mobilitatea constantă compensează perfect acest efect. În combinație cu o hidratare adecvată și haine comode, mișcarea devine o strategie simplă, dar vitală, pentru a călători în siguranță, chiar și pe cele mai lungi zboruri.

Nu uita de șosete compresive

Șosetele compresive sunt adesea recomandate persoanelor care urmează tratamente hormonale și călătoresc pe distanțe lungi. Compresia controlată aplicată de aceste șosete ajută la menținerea unui flux sanguin constant, prevenind stagnarea și reducând formarea cheagurilor.

Materialul elastic exercită o presiune gradată, mai mare la gleznă și mai redusă spre genunchi sau coapsă. Această compresie direcționează sângele în sus, către inimă, imitând efectul natural al contracției musculare.

Numeroase studii clinice au confirmat beneficiile purtării șosetelor compresive în timpul zborurilor de lungă durată. Potrivit unui raport publicat în The Cochrane Database of Systematic Reviews, folosirea lor reduce semnificativ incidența trombozelor venoase asimptomatice și a edemului picioarelor la călătorii care zboară mai mult de patru ore.

Pentru eficiență maximă, este important ca șosetele să aibă mărimea potrivită și o compresie ușoară sau moderată (de obicei între 15–20 mmHg pentru prevenție). Ele trebuie îmbrăcate înainte de decolare și purtate pe toată durata zborului până la câteva ore după aterizare.

De asemenea, medicul mi-a recomandat să iau Aspenter cu o zi înainte de zbor, în ziua acestuia și a doua zi după. Aspenter este un medicament care conține acid acetilsalicilic în doză mică (de obicei 75 mg), utilizat în principal pentru efectul său antiplachetar. Acest efect înseamnă că medicamentul împiedică trombocitele (celulele responsabile de coagularea sângelui) să se adune și să formeze cheaguri. Prin urmare, acesta este folosit în prevenirea afecțiunilor cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral ischemic sau tromboza venoasă.

Spre deosebire de dozele mai mari de aspirină, care sunt folosite pentru durere sau febră, Aspenter are un rol exclusiv preventiv, reducând riscul formării cheagurilor de sânge la persoanele cu factori de risc vascular. Administrarea sa este, de obicei, zilnică, la recomandarea medicului, iar beneficiile se obțin prin utilizare constantă pe termen lung.

Totuși, ca orice medicament care afectează coagularea, Aspenter nu este lipsit de riscuri: poate crește ușor probabilitatea de sângerări, în special gastrice sau nazale. De aceea, se recomandă administrarea după masă și evitarea combinației cu alte antiinflamatoare sau alcool.

În unele cazuri, de exemplu, la persoanele care urmează tratament hormonal sau care urmează să călătorească pe distanțe lungi, medicul poate recomanda Aspenter ca măsură suplimentară de protecție împotriva trombozelor. Totuși, decizia trebuie întotdeauna luată individual, pe baza istoricului medical, a analizelor și a evaluării riscurilor versus beneficii.

Călătoriile lungi pot fi o adevărată bucurie, dar și o provocare pentru organism, mai ales atunci când urmezi un tratament hormonal. Fie că este vorba despre progesteron sau despre terapii combinate, important este să îți cunoști corpul și să știi cum reacționează în condiții speciale. Cheia rămâne conștientizarea și prevenția. O discuție cu medicul înainte de zbor, o planificare atentă și câteva gesturi simple pot reduce mult riscul de tromboze și alte complicații.

Nu uita să ai grijă de tine.