Georgiana Roșca, creatoarea Noria Anis: „am devenit femeie atunci când mi-am dat seama că e ok să nu mă încadrez în toate tiparele.”

Georgiana Roșca este fondatoarea brandului Noria Anis, care oferă femeilor rochii delicate și elegante în care să poată cuceri lumea.

Cum erai în copilărie și ce relație ai avut cu mama ta?

Am fost un copil visător, sensibil și introvertit. Țin minte că îmi inventam tot felul de jocuri, ba chiar mi-am și confecționat jucării singură. Asta nu pentru ca nu aș fi avut, ci pentru că mă fascina tot ce însemna lucru manual.

De la mama am învățat să cos, să tricotez și să croșetez. Mama era o femeie solară. Se împrietenea foarte ușor cu oamenii, pentru că era simplu și comod să fii în compania ei. Îmi amintesc că nu pleca vreodată din casă fără ruj și parfum.

De la mama am învățat să îi tratez pe ceilalți cu respect, să prețuiesc prieteniile și faptul că oamenii cu care te înconjori ajung să te definească. Tot de la ea am învățat să fiu determinată și pregătită să muncesc mult pentru ce îmi doresc, să nu mă las doborâtă ușor.

Pe atunci, nu știam să spun concret ce voiam să fiu când voi fi mare, însă trebuia să implice desenul și creația.

Apoi, la începutul anilor 2000, pe când aveam 11 ani, a aparut emisiunea Doinei Levintza. Atunci am știut că eu vreau să mă fac designer.

Mai târziu am decis să îmi încep parcursul profesional într-o multinalțioanală, ceea ce m-a ajutat să creez o structură și să pun bazele proiectului Noria Anis.

Care a fost primul tău job? Cum era?

Primul meu „job” l-am avut când mama a deschis un mic magazin. Eram în liceu și am trăit o bucurie enorm atunci, fiindcă puteam să îmi câștig proprii mei bani.

Atunci am învățat că mereu trebuie să pleci la drum cu un plan și cu rezultatul final în minte.

La ce te gândești când auzi femeie puternică?

Cred că o femeie puternică știe că are toate resursele, în interiorul ei, pentru a se descurca, însă nu se sfiește să ceară ajutorul.

Am fost puternică de fiecare dată când am putut să îmi susțin familia, când a trebuit să port o discuție incomodă, când am facut o alegere care nu avea șanse clare de reușită.

Știu că sunt puternică de fiecare dată când iau o decizie care mă scoate din zona de confort, iar asta încerc să fac tot mai des în ultima perioadă.

Ce simțit atunci când te uiți în oglindă?

Am învățat să nu mă mai privesc cu atât de multă judecată și să apreciez trăsăturile care îmi dau unicitate.

Cand am fost copil eram foarte supărata pe faptul că aveam pistrui, oricat încercau să mă convinga apropiații că asta îmi adauga ceva special. Eu voiam să fiu ca restul, ca să mă integrez mau ușor. Odată cu timpul pisturii s-au estompat, iar acum regret.

Nu aș vrea să schimb nimic major la mine. Lucrez la a păstra sau îmbunătăți ceea ce am.

Sunt o sumă a tuturor experiențelor trăite și cred că acestea se văd și la exterior.

Când ai simțit că a început procesul transformării tale în femeie?

Cred că am devenit femeie în momentul în care am acceptat că este ok să nu mă încadrez în toate tiparele. A fost un proces lung.

Abia după 30 de ani am început să fiu mai confortabilă în pielea mea, să accept ce nu pot schimba și să mă concentrez mai degrabă pe lucrurile care îmi veneau natural.

Încă descopăr lucruri la mine.

Ce le sfătuiești pe femeile care sunt într-o perioadă de regăsire?

Să își aloce timp și să creeze spațiu pentru această regăsire.

Fie că citesc despre un subiect nou, ascultă un podcast sau fac o activitate pe care nu au mai încercat-o, aleg să includă un obicei benefic nou, fie că vorbim de meditație ori sport.

Toate acestea pot ajuta atunci când vrei să faci o schimbare. Este important totodată să nu îți fie frică să gresești și să o iei de la capăt. Generația mea a învățat asta mai greu.