Ana Mircea, femeia care face cele mai bune dulciuri fără zahăr
Pe Ana Mircea sau Supertanti am cunoscut-o la un eveniment organizat, prin luna mai, la atelierul Munei Radu, de pe Calea Victoriei.
Am fost cucerită nu doar de prăjiturile gustoase pregătite de Ana, ci și de alura ei, de faptul că arăta ca o zână, care, am aflat atunci, iubește dulcele ca noi toate.
Mi-a plăcut atât de mult tot ceea ce Supertanti face și promovează, așa că i-am propus să povestim puțin despre asta. Eu zic că este cel mai dulce interviu de pe Zenobisme.
Când te-ai îndrăgostit de dulciuri?
Copil fiind, m-am îndrăgostit de prăjiturile bunicii mele și de atmosfera din casă atunci când le prepara. De Crăciun făcea cozonac pufos cu multă nucă. Îmi amintesc cum frământa aluatul într-o copaie de lemn și îl lăsa la crescut lângă sobă. În casă era un parfum divin de coptură, iar afară ningea și puteai simți în aer miros de lemn ars de la focurile din sobele oamenilor din sat.
Tot bunica făcea și cea mai bună și simplă prăjitură din lume: foi fragede umplute cu magiun de prune, cacao, nucă și rom. Tăia prăjitura în formă de romburi, le pudra cu zahăr și o punea la păstrat în dulapul cu condimente. Eu mă jucam pe afară, prin grădină, iar ea mă găsea și îmi aducea câte o prăjitură și îmi zâmbea cald, matern.
Aceasta este cea mai prețioasă amintire a copilăriei mele și mereu încerc să regăsesc acel sentiment în deserturile pe care le fac. De altfel am și recreat prăjitura bunicii în varianta lowcarb (conținut redus de carbohidrați) și fără zahăr.
Care era desertul tău favorit în copilărie?
Aveam mai multe deserturi favorite în copilărie, asta pe lângă cozonac și prăjitura cu magiun de prune a bunicii mele, de care tocmai am povestit.
Îmi mai plăcea foarte mult orezul cu lapte și scorțișoară, niște biscuiți cu cremă de ciocolată pe care-i făcea mama, iar de la cofetăria comunistă din cartier: cremșnit.
Descrie traseul tău profesional într-un cuvânt.
„Sugarfree”, deși, mai degrabă, m-ar defini „Lowcarb but beautiful”, care exprimă pasiunea mea pentru dulciuri cu conținut redus de carbohidrați, prietenoase cu glicemia, dar care emană și frumusețe.
Când ai început să gătești fără zahăr?
Am avut mereu, chiar din copilărie, diverse afecțiuni digestive și dereglări hormonale, iar din când în când aveam crize acute de durere în zona abdomenului. La un moment dat m-am saturat să simt constant durere, să fiu obosită și dominată de cunoscuta „pofta de dulce”, după care să mă gândesc la permanenta dietă și la a doua zi, când nu voi mai mânca zahăr.
O prietena mi-a povestit despre „dieta keto/lowcarb” și de atunci am început să citesc mult pe tema asta și să aplic în viață ceea ce învățam. După un an de zile am ajuns să mă simt alt om.
Afecțiunile digestive s-au redus mult și am scăpat și de dezechilibrele hormonale (PCOS – sindrom ovare polichistice, hipotiroidie). Am redus inflamația corpului și ca urmare am slăbit și 15 kg, de care nu aveam nevoie.
Mă simțeam bine, eram energică și fericită că sunt femeie. Mâncam o hrană simplă și delicioasă. Foloseam multe legume, verdețuri, ouă, dar și carne, brânza și fructe. Totuși, îmi lipsea acel ceva delicios și un soi de ritual de răsfăț.
Așa am început să fac prăjituri keto/lowcarb. Începusem să ador această activitate, fiindcă îmi hrănea sufletul. Am făcut un pas înainte și m-am înscris la un curs de cofetărie în cadrul Horeca Culinary School, de unde mi-am luat diploma de „cofetar”.
Am început să recreez prăjiturile preferate, dar în varianta lor lowcarb, fără zahăr, care nu îmi mai dau dureri digestive, care nu îmi ridică glicemia și care nu îmi mai dau permanentă senzație că îmi trebuie (din nou) dulce la o oră după ce am mâncat.
Ce înlocuitori folosești în rețetele tale?
După cinci ani de hrană fără zahăr, am ajuns să percep altfel gustul dulce și să apreciez mult dulceața naturala a legumelor și fructelor. De exemplu: ardeiul capia este delicios, este dulce, la fel roșiile sunt minunate, iar căpșunile și zmeura sunt explozii de savoare.
Când folosesc îndulcitori în prăjiturile mele, prefer Eritritolul pentru că are indice glicemic zero (zaharul are 100) și zero calorii. Este un îndulcitor natural obținut din porumb, folosind enzime și fermentație.
De asemenea, folosesc des un produs excepțional, romanesc: Greensugar, care conține Eritritol și extract de Stevia Rebaudiana. Mai utilizez și Xylitol sau zahăr de mesteacăn, tot un îndulcitor natural obținut din coajă de mesteacăn sau porumb.
Care este rețeta ta favorită?
Am multe rețete favorite, dar cea pe care o prepar foarte des este rețeta de biscuiți shortbread, din care îmi place să fac diverse forme, în funcție de anotimp.
Spre exemplu, toamna îmi place să fac biscuiți în formă de dovleac sau vulpițe, iar iarna ador să decupez biscuiți în formă de căsuțe sau brazi presarăți cu „zăpadă”.
Rețetă de biscuiți shortbread:
Se amestecă: 100 g unt cu 200 g făină de migdale, 40 g de făină de cocos și 20 g făină de psylium, 10 g praf de copt, 1 ou, 80 g îndulcitor pudră, aromele preferate, până se leagă tot.
Ulterior, se întinde aluatul între două foi de copt și se decupează formele dorite.
În final, se coc 11 minute la 170 grade Celsius și se lasă la răcit.
Puteți vedea rețete și prăjituri făcute de mine pe contul meu de Instagram @supertanti și @sugarfree_supertanti și pe Tiktok @anasupertanti.
Recomandă-mi trei cărți de bucate care te inspiră.
Nu am cărți de bucate favorite, fiindcă rar găsesc acolo rețete de dulciuri neconvenționale , fără zahăr, fără făină de cereale, deci fără gluten. Totuși, sunt câteva titluri tare dragi mie, care sunt cumva legate de pasiunea mea: prăjiturile lowcarb.
Aceste cărți m-au însoțit în această călătorie de redescoperire și de iubire de sine, căci ce altceva faci atunci când înveți cum să îți hrănești corpul în așa fel încât să se simtă bine și fericit?
Voi menționa câteva:
Elif Shafak cu „Cele patruzeci de legi ale iubirii”
Katherine May cu „Wintering”
Dr. Sara Gottfried cu „Women, Food & Hormones”
Jessie Inchauspé cu „Glucose Revolution”
Ce sfat ai pentru femeile care caută să se regăsească?
Am multă admirație pentru femeile din jurul meu și pentru femei în general, pentru energia feminina creatoare de viață și de frumos, pentru intuiția feminină și înțelepciunea care vine de aici.
Acesta este sfatul meu: să își asculte intuiția și să își admire natura feminină creatoare, să se ghideze și după ce simt, să își asculte corpul atunci când le comunică că ceva nu îi face bine, să își caute echilibrul fără să țină seamă de ceea ce spune societatea etc. Și nu în ultimul rând, să se asculte, să se Îngrijească și să aprecieze ceea ce au primit în viață.